Virusii informatici sunt microprograme greu de depistat, ascunse in alte programe, care asteapta momentul favorabil pentru a provoca defectiuni ale sistemului de calcul ( blocarea acestuia, comenzi sau mesaje neasteptate, alte actiuni distructive ).
Se poate aprecia ca un virus informatic este un microprogram cu actiune distructiva localizat in principal in memoria interna, unde asteapta un semnal pentru a-si declansa activitatea.
In forma cea mai generala virusi se impart in:
Virusi hardware
Virusi software
Virusi hardware sunt mai rar intalniti, acestia fiind de regula livrati odata cu echipamentul. Majoritatea sunt virusi software, creati de specialistii in informatica, foarte abili si buni cunoscatori ai sistemelor de calcul, in special al modului cum lucreaza software-ul de baza si cel aplicativ.
Din punct de vedere al capacitati de multiplicare virusi se impart in doua categorii:
Virusi care se reproduc, infecteaza si distrug
Virusi care nu se reproduc, dar se infiltreaza in sistem si provoaca distrugeri fara sa lase urme (Worms).
In functie de tipul distrugerilor in sistem se disting:
Virusi care provoaca distrugerea programelor in care sunt inclusi
Virusi care nu provoaca distrugeri, dar incomodeaza lucrul cu sistemul de calcul, se manifesta prin incetinirea vitezei de lucru, blocarea tastaturii, afisarea unor mesaje sau imagini nejustificate.
Virusi cu mare putere de distrugere, care provoaca incidente pentru intreg sistemul, cum ar fi: distrugerea tablei de alocare a fisierelor de pe hard disk, modificarea continutului directorului radacina, alocarea integrala si irecuperabila a informatiei existente.
Primi virusi atacau programele gazda.De exemplu "Brain" care inlocuia numele volumului dischetei cu al sau, "Vendredi13" care crestea dimensiunea programelor cu 512octeti.
Primele programe antivirus puteau repera usor acesti invadatori. Creatori de virusi au reactionat insa prin adoptarea unor strategii mai performante si au dezvoltat proceduri capabile sa infecteze un program, fara ca alterarea sa fie prea ostentativa.
O data introdus pe disc, a doua faza a vieti unui virus este autoprogramarea. Virusi incearca sa infecteze cat mai multe programe, inainte de a ataca propriu-zis. Pentru a opera cat mai eficient virusi isi lasa semnatura in fiecare program infectat, pentru a nu-l contamina inca o data. Pe acest principiu lucreaza si antivirusi, adica pe reperarea unei intruziuni. Ei analizeaza unitatile de disc pentru a cauta semnaturile cunoscute. Aceasta tehnica prezinta insa un defect major: virusul trebuie identificat, deci tabela de semnaturi trebuie sa fie reactualizata.
Virusii au forme de manifestare cat se poate de diverse. Uni se multumesc sa afiseze mesaje depace sau sa cante o melodie. Altii perturba lucrul utilizatorului, insa fara consecinte prea dramatice. De exemplu "KeyPress" duce la aparitia pe ecran a sirului "AAAAA", daca se apasa tasta "A". Cei mai neplacuti virusi sunt cei care sunt programati pentru distrugerea datelor: stergeri, formatari per disc, bruiaj de informatii, modificari in bazele de date, etc